Spania

Numele oficial: Reino de España;
Forma scurtă: España;
Forma internaţională: Kingdom of Spain;
Forma internaţionala scurta: Spain;
Codul de țară ISO: es;
Ora oficială: Central European Time (CET);
Ora de vară: (DST) Martie – Octombrie (UTC +2);
Prefixul telefonic de țară: +34;
Capitala: Madrid (5.500.000 locuitori);
Alte oraşe: Barcelona (4,9 milioane locuitori), Bilbao (353.950), Malagá (1,3 milioane), Sevilla (1,8 milioane), Valencià (2,3 milioane), Zaragoza (871.000);
Forma de guvernământ: Monarhie Constituțională;
Localizare: peninsulă în sud-vestul Europei, cu ieșire la Marea Mediterană și Oceanul Atlantic;
Suprafaţa: 506.000 km²;
Relief: Platouri înalte, regiuni muntoase (Munții Pirinei), câmpii și coaste joase cu plaje vaste;
Climat: temperat, veri calde în interiorul teritoriului, moderate în regiunile de coastă, ierni reci în interiorul teritoriului și ceva mai blânde în regiunile de coastă.

Natură și peisaje:
– Parcul Național Ordesa y Monte Perdido și Pirineos y Sierra de Guara (Munții Pirinei);
– peșterile de la Altamira;
– Ciudad Encantada (SIT geologic de lângă Cuenca);
– Valea râului Guadalquivir, cel mai lung dintre râurile din Andaluzia;
– Insulele Canare, Insulele Baleare, plajele din Mallorca, Minorca, Ibiza și Formentra;

Faună și floră:
– în ținuturile împădurite trăiesc urși bruni, lupi, cerbi, capre Ibex și vidre;
– în regiunile de coastă atlantică adesea sunt observate balene și delfini;
– Spania are cea mai numeroasă populație de vulturi negri din lume, dar și vulturi imperiali;
– peste 8.000 de specii de plante;
– în sud găsim: agave, cactuși și palmieri;
– în zona Cabo de Gata întâlnim un ținut deșertic;
– În Insulele Canare, regiune subtropicală, cactuși, palmieri și pini.

Temperaturi (medie zi/noapte, în °C):
– Barcelona (nord-est): ianuarie 13/6, aprilie 18/11, iulie 27/21, octombrie 22/14, apa mării: ianuarie 13, aprilie 14, iulie 22, octombrie 20;
– Ibiza (Insulele Baleare): ianuarie 15/8, aprilie 19/11, iulie 28/21, octombrie 23/16, apa mării: ianuarie 13, aprilie 14, iulie 22, octombrie 20;
– Las Palmas (Insulele Canare): ianuarie 21/14, aprilie 22/16, iulie 25/19, octombrie 26/19, apa mării: ianuarie 19, aprilie 18, iulie 21, octombrie 23;
– Madrid (centru): ianuarie 8/1, aprilie 18/7, iulie 31/17, octombrie 19/9;

Orașe, muzee și monumente de vizitat:
– Madrid (Muzeul Prado, cu lucrări semnate de Diego Velázquez, Francisco Goya, El Greco, Peter Paul Rubens, Rafael, Tițian, Botticelli, Caravaggio, Albrecht Dürer sau Rembrandt);
– Bilbao (promotorul avangardismului, prin colecții prezentate la Muzeul Guggenheim);
– Catedrala în stil romanic de la Santiago de Compostella, locul de pelerinaj al creștinilor din toată lumea și un spațiu spiritual extrem de valoros;
– Saragossa (cu minunata catedrală realizată în stil baroc „Basílica de Nuestra Señora del Pilar”);
– Barcelona (cu moștenirea lui Gaudi: Parc Guell, Casa Milla, Casa Batlo și fabulouasa catedrală „Sagrada Familia”, care este încă în construcție);
– Segovia, Valladolid, Cuenca, Merida, Sevilla, Granada, Almeira, Cadix;

Festivaluri/Tradiții:
– Coride, Parcursul lui Don Quijote de la Mancha;
– 6 ianuarie: „Dia de Los Reyes” (copiii primesc daruri);
– 19 ianuarie: San Sebastian (festivalul tobelor)
– februarie: „La Candelaria” (comemorarea intrării lui Iisus în Templul de la Jerusalim);
– 15-19 martie: „Fallas de Valencia” (sărbătoarea focului la Valencia);
– aprilie: „Moros y Cristianos” (evocarea bătăliilor dintre creștini și musulmani, în perioada Reconquista, (sec VIII-XV);
– aprilie: „Fería de Abril” (festival la Valencia, după „Săptămâna Sfântă”, care durează o săptămână);
– mai: „Cordoba Patio Festival” (toate casele orașului sunt împodobite în exterior cu flori);
– 29 iunie: „Fiestas de Haro” (ziua sărbătoririi lui San Pedro este celebrată în Riscos de Bilibio cu o bătaie cu vin);
– iulie: sângerosul festival San Fermín de la Pamplona (alergarea taurilor de către curajoşi pe străzile orașului Pamplona sau invers…);
– august (a doua vineri din august, „Fiesta de Verano” la Malaga, costume multicolore și dansatori defilează pe străzile orașului;
– septembrie: Sărbătoarea Sf. Matei sau sărbătoarea vinului la Logroño (Logrones);
– 24 septembrie: „Merced Festival” (zi de paradă în onoarea patronului norașului)
– octombrie: „Fiesta de la Exaltacion del Marisco” (festival gastronomic al fructelor de mare la O Grove, în Galicia);
– noiembrie: „Orujo Festival in Potes” (festival medieval la Potes – se bea tradiționalul lichior Orujo, se cântă, se dansează și se organizează un târg al produselor tradiționale din Valea Liébana, de la confluența provinciilor Asturias și León.

Spanioli celebri:
Scriitori: Miguel de Cervantes, Federico Garcia Lorca, Lope de Vega;
Pictori: Pablo Picasso, Salvador Dali;
Arhitecți: Antoni Gaudi;
Cineaști:Luis Buñuel, Pedro Almodóvar;
Compozitori: Manuel de Falla, Isaac Albéniz;
Tenori: José Carreras, Plácido Domingo

Valencia a fost fondat de romani în anul 138 î. Hr. sub numele de Valentia.    
După căderea Imperiului Roman, oraşul a fost cucerit de vizigoţi şi mai apoi de mauri, care l-au numit Balansiyya. Rodrigo Díaz de Vivar - celebrul El Cid - a recucerit pentru prima dată Valencia în 1094 şi a transformat cele nouă moschei ale sale în biserici. Între sec. XI-XIII Valencia a intrat succesiv sub stăpânire creştină, apoi din nou musulmană, iar în 1238 regele Jaime I al Aragonului a cucerit-o și a declarat-o regat, parte a Coroanei Aragonului.     

Secolul de aur (XV) al Valenciei a fost marcat de o creştere semnificativă a populaţiei, înflorirea artelor şi un avânt al economiei, cu precădere al industriei textile. Mărturie în acest sens stă Lonja de la Seda – Bursa Mătăsii, a cărei înfiinţare a transformat Valencia într-un important centru comercial şi a permis bancherilor săi să finanţeze parţial expediţiile lui Columb în Americi. Alte construcţii datând din aceeaşi perioadă sunt Torres de Serranos, Miguelete, capela regilor de la Convento Santo Domingo şi universitatea.

După descoperirea Americilor, comerţul european s-a reorientat către domeniile spaniole de peste ocean, în detrimentul negoţului în bazinul mediteranean. Dar exploatarea resurselor Americilor a fost apanajul Castiliei şi, drept urmare, încă de la începutul secolului al XVI-lea Valencia a cunoscut o criză economică puternică. Războiul pentru succesiunea la tronul Spaniei (1702-1709) a adâncit declinul Valenciei, care, susţinând cauza lui Carol de Austria, marele învins, şi-a pierdut independenţa, fiind alipită Castiliei. Oraşul şi-a mai revenit totuşi în sec. XVIII datorită industriilor mătăsii şi ceramicii. A stat pentru scurt timp sub ocupaţia trupelor lui Napoleon, după care şi-a câştigat renumele de susţinător al tendinţelor revoluţionare şi liberale. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Valencia a cunoscut o perioadă de prosperitate economică şi culturală, ca şi de expansiune, continuată şi în secolul XX. În Războiul Civil, a fost între 1936-1937 capitala Spaniei republicane, fiind supusă bombardamentelor flotei fasciste italiene. În martie 1939 oraşul a capitulat în faţa forţelor naţionaliste. Dictatura franchistă a impus nenumărate restricţii, printre care interzicerea activităţii partidelor şi a folosirii dialectului valencian, dar la începutul anilor 1960 economia a pornit să-şi revină datorită proiectelor majore de urbanism puse în aplicare. După revenirea Spaniei la democraţie (1976) oraşul a evoluat continuu şi mari investiţii, ca de exemplu construcţia metroului, a Palatului Muzicii sau a Oraşului Artelor şi Ştiinţelor (Ciudad de las Artes y las Ciencias), restaurarea unor obiective de interes (Torres de Serranos) sau a unor cartiere întregi (El Carmen) şi amenajarea plajelor şi a falezei (Paseo Marítimo) au dat un nou impuls turismului.

Compozitorul José Padilla Sánchez a dedicat orașului minunata canțonetă Valencia, compusă în 1924. Să-l ascultăm în interpretarea lui Placido Domingo.